DESPRE NOI

pcdata

Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”

Cuvântul Managerului  Centrului Cultural „Bucovina”

 

Zălog la Porțile Bucovinei!

 

Sub semnul Sucevei muzicale de altădată, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, nume de referință pentru folclorul românesc, s-a așezat zălog aici, la porțile Bucovinei, spre a sluji cântecul și jocul popular.

Drumul spre consacrare și succesul profesional al acestuia, în cei 65 de ani, a însemnat mii și mii de ore de trudă, sute și mii de pași plecați în culegeri nesfârșite de folclor, tezaurizarea și transformarea acestora în repertorii muzical coregrafice ce au făcut succes prin autenticitatea și frumusețea melosului popular pe care și-au pus amprenta orchestratori, aranjori muzicali, coregrafi, dirijori, interpreți vocali, artiști instrumentiști.

Să vorbești despre Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, înseamnă să vorbești de generația de aur, generație ce a împodobit cu sufletul lor, cântecul și jocul popular, slobozindu-l  apoi spre lume și pentru asta le mulțumesc. Să vorbești despre Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, înseamnă să îți pleci capul și să îndrepți gânduri de recunoștință celor plecați mult prea devreme dintre noi și care și-au lăsat aici pe pământ, cântecele și jocurile lor pentru a ne putea bucura de ele.

Astăzi, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, al Centrului Cultural „BUCOVINA”, în catalogul de prezență al inimilor, confirmă prin generația actuală de artiști, dăruirea acestora față de valorile imateriale ale poporului român, conferind unicitate și recunoaștere națională și internațională în domeniu. Am convingerea că, realizările colectivului artistic actual  vor fi învăluite în chihlimbarul vremii, la fel ca lemnul ce cântă de mii de ani peste obcine, pentru a da strălucirea ce se cuvine și actualei generații de artiști.

La mulți ani!

SORIN FILIP

Manager, Centrul Cultural „Bucovina”

 

S-a strâns toamnă după toamnă

Toamna îmbracă din nou Bucovina, cu rod bogat și cântec. Și gândurile fug în toamnă precum frunzele, întorcându-se prin anotimpuri. E toamnă peste obcine, la fel ca și cea când, a luat ființă Ansamblul de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu”, ca și instituție artistică de stat, care venea la acea vreme cu pași timizi să confirme existența unei tradiții muzicale deja existente.

Și așa, a început povestea fără de sfârșit a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”. Anul 1954, a însemnat prima stagiune muzicală de spectacole. Obiectivul prioritar fiind  valorificarea tezaurului folcloric bucovinean, dar în egală măsură promovarea marilor zone folclorice ale țării. Repertoriile alese conferă succes colectivului artistic din acel timp, dar și ambiție creatoare în acest sens. Astfel, dirijorii Dragoş Lucan și Ştefan Pintilie, Dumitru Buta, Grigore Macovei, își pun toată priceperea alături de soliştii vocali Ştefania Pamparău (Rareş), Artemiza Bejan, Traian Straton, Petre Barbu, solisti instrumentisti , corpul de dansatori și nu în ultimul rând corul ansamblului la realizarea și prezentarea de spectacole cât mai atractive.

În anul 1960 o nouă premieră este dăruită publicului. Succesul pentru colectivul ansamblului și un nou început de drum s-a regăsit în spectacolul stagiunii 1962, sub genericul „Rapsodie suceveană”. Pe lângă orchestra populară și-a dat concursul și formația corală. Au contribuit dirijorii: Grigore Macovei, Dumitru Buta, George Sîrbu, Ștefan Pintilie. Textierii: Dragoş Vicol, Tiberiu Utan şi Valeriu Câmpeanu. Spectacolul a pus în evidență ținuta artistică deosebită a corului, potențialul muzical al orchestrei, măiestria dansatorilor și originalitatea soliștilor vocali – Sofia Vicoveanca, Traian Straton şi Nicoleta Vasilovici. „Cântăm tinereţea Sucevei”, este spectacolul ce pune din nou în valoare competitivitatea colectivului artistic în anul 1964. În numărul din 23 mai 1964, cotidianul „România liberă” publică un articol semnat de Pan Solcan pe marginea spectacolului „Cântăm tinereţea Sucevei”„un spectacol tematic unitar, capabil să îmbine armonios, pe baza unui scenariu, cântecul, jocul şi versul recitat”. În acelaşi articol, Grigore Macovei, semnatarul conducerii muzicale a spectacolului, precizează: „întregul nostru spectacol este creat cu forţe locale, fiind, bineînțeles, original în totalitate, atât muzica, textul, cât şi coregrafia. Am câştigat o bună experienţă de lucru cu acest spectacol, pe care o vom fructifica pe viitor. Am reuşit să grupăm într-un colectiv de creaţie entuziast, compozitori şi scriitori locali”.

          În anul 1965 s-a constituit o nouă secție, cea de Estradă în cadrul Ansamblului. Spectacolul „Revista surprizelor” realizat în contextul acestui eveniment, în colaborare cu Sergiu Malagamba, orchestra, dirijată de Andrei Lipovan, baletul, din rândul căruia se remarcă Cornelia Văduva, Nina Trâncu, Grigore Elisei şi Marin Jujan, soliştii vocali, Ana Ciobanu, Tolea Antonovici, Ilarion Onciu, Gheorghe Martin, au câștigat succesul publicului cu reale perspective de viitor.

În anul 1966, spectacolul „Joc şi cântec românesc”, sub girul semnăturii muzicale a maestrului George Sîrbu, a coregrafilor Ion Săuchea şi Viorel Vatamaniuc, se impune în fața publicului prin generația de aur, a artiștilor pe care astăzi îi omagiem la ceas anivS-au marcatersar: Sofia Vicoveanca, Traian Straton, Nicoleta Vasilovici şi Alexandru Dumbravă.

Tot anul 1966, aduce o nouă premieră secției de estradă, intitulată „Cabana melodiilor”. În distribuție amintim şi câteva nume noi: George Enache şi Florentina Grosu; soliști vocali, Florin Zgăvârdici, Cornel Ilisei şi Adrian Badiu – realizatori de momente vesele.

Realizat în anul 1967, „Alo! La telefon Suceava” – spectacol de revistă, se transformă cu rapiditate într-un reper de succes încă de la premieră. Același an aduce pe scenele de folclor un spectacol de anvergură sub genericul „De la Dorna până-n Vrancea”, spectacol muzical coregrafic. La realizarea acestui spectacol și-au pus amprenta creatori locali: Marcel Mureşeanu, Ilarie Curechianu – autorii ai scenariului. Muzica a fost parafată de: Dragoş Lucan, Grigore Macovei şi George Sîrbu. Maeștri Viorel Vatamaniuc şi Ion Săuchea, au semnat coregrafia. Compozitorii Constantin Arvinte şi Iacob Ciortea și coregrafii Gheorghe Popescu-Judeţ şi Eugenia Popescu-Judeţ, în regia lui Ilarie Curechianu au împlinit spectacolul „De la Dorna până-n Vrancea”, alături de orchestra populară, dirijată de George Sîrbu, cu participarea soliştilor vocali Sofia Vicoveanca, Nicoleta Vasilovici, Traian Straton şi Alexandru Dumbravă, prezentatorii Vasile Lungu şi Elena Sîrbu, soliştii dansatori Stan Alionte şi Gavril Turei.

În anul 1968 spectacolul „După datina străbună”, spectacol muzical-coregrafic de referință în sensul structurii şi al unei noi idei regizorale, pune în valoare obiceiurile bucovinene de iarnă, în regia lui Ilarie Curechianu, Marcel Mureșeanu și Aurel Ciornei. Coregrafia semnată de Viorel Vatamaniuc, Ion Sauchea și Stan Aleonte. Muzica semnată de Dragoș Lucan, Grigore Macovei și Ion Prelipceanu. Dirijor, Dragoș Lucan. A fost o nouă strălucire dată sărbătoririi Crăciunului de atunci.

Anul 1969 debutează cu un concert-spectacol intitulat „Mugurel de cântec românesc”, care bucură în mod deosebit spectatorii. Este de menţionat aportul dirijorilor Dragoş Lucan şi George Sîrbu şi al soliştilor vocali Sofia Vicoveanca, Nicoleta Vasilovici, Traian Straton, Alexandru Dumbravă Aurel Tudose şi Laura Lavric.

În iunie-iulie 1969 solii artei populare româneşti vor încânta auzul şi privirile locuitorilor din Africa. Spectacolele susţinute în Zair, Ghana şi Nigeria vor avea un larg ecou în presa africană. Spicuim câteva. „Ansamblul din Suceava, a emoţionat printr-o reprezentaţie artistică de muzică şi dansuri specifice româneşti. Armonia viorilor, ţambalul şi flautul au acompaniat execuţia ireproşabilă a mişcărilor dansatorilor, care au fost minunaţi, îmbrăcaţi în costumele lor tradiţionale, adăugând prin aceasta o culoare mai densă spectacolului”. („Daily Graphic”, 19 iulie 1969). „Programul, constituit din două părţi, a cuprins cântece folclorice la diferite instrumente tradiţionale, precum şi dansuri populare cu o frumoasă construcţie şi într-un decor încântător. Reprezentaţia a cunoscut un succes uluitor”. („Le Progres”, 26 iunie 1969)

Anul 1970, amintește de premiera „Cântec de viaţă nouă” realizată de același Ilarie Curechianu şi de coregrafii Bella Balogh, Viorel Vatamaniuc şi Ion Săuchea. Redactorul ziarului „Zori noi” notează în cronica spectacolului: „Partea muzicală, la care au colaborat Iacob Ciortea, Constantin Arvinte, Ştefan Cărăpănceanu, Dragoş Lucan şi Grigore Macovei, o considerăm cea mai valoroasă a spectacolului, aici fiind evident succesul în tratarea şi prelucrarea inspirată a melosului popular bucovinean”. De un succes deosebit se bucură în acelaşi an premiera secţiei de estradă a ansamblului, cu spectacolul inedit „Parcul melodiilor”, structurat pe un libret de Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu şi pe muzica lui George Grigoriu, Mişu Iancu, Andrei Lipovan şi Dumitru Catargiu, beneficiind şi de colaborarea coregrafului Bella Balogh, regia artistică fiind semnată de Ilarie Curechianu.

Toamna anului 1970, aduce măsuri de reorganizare, astfel că, Ansamblul de Cântece şi Dansuri „Ciprian Porumbescu” trece sub egida Consiliului Judeţean al Sindicatelor, axându-şi activitatea numai pe profil folcloric. De la această dată ansamblul îşi mută sediul la Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava. În anii 1970-1971 Ansamblul, își schimbă titulatura în Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” și sub direcţia artistică a lui Dragoş Lucan, dirijorului George Sîrbu şi coregrafului Viorel Vatamaniuc, aduc în scenă noi și neprețuite comori ale folclorului bucovinean. Urmare, în martie 1972, regizorul Ion Iacob, propune consiliului artistic al ansamblului, un original scenariu folcloric avându-1 în centru pe haiducul Darie, personaj legendar al acestor locuri. O premieră de excepţie: „Haiducii”, avea să fie rezultatul acestei propuneri, un spectacol folcloric de excepție în două părţi, interpretat de artiștii Ansamblului. În cronica de spectacol din 24 martie 1972, Marcel Mureşeanu notează în ziarul „Zori noi”: „Ceea ce contribuie îndeosebi la reuşita Haiducilor este dezvăluirea, cu fineţe şi convingător, a implicaţiilor sociale ale conflictului, a profundului lor dramatism. Folclorul sucevean oferă, prin marea sa bogăţie de cântec, culoare şi mişcare, o largă gamă de imagini artistice de maximă  concentraţie, care a fost  explorată  cu rezultate remarcabile”.

Realizatorii spectacolului etalon sunt cu toţii suceveni. Scenaristul Ion Iacob semnează şi regia spectacolului, dovedind pricepere şi deschidere spre folclor. Compartimentul muzical are trei protagonişti de frunte ai muzicii sucevene: Ştefan Pintilie, George Sîrbu şi Andrei Lipovan. Coregrafia lui Viorel Vatamaniuc se impune prin respectarea originalului şi autenticului. Scenografia creată de Dumitru Rusu contribuie la succesul spectacolului, a cărui regie tehnică este asigurată de Constantin Mazarini. Interpreţii, atât soliştii cât şi dansatorii, au impresionat plăcut, evoluând degajat, deşi pentru prima oară în cariera lor au recitat, au cântat şi au dansat deopotrivă. Spectacolul a menţinut pline sălile timp de două stagiuni, constituind, fără îndoială, o treaptă de succes a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Pentru stagiunea 1973-1974, colectivul artistic al ansamblului realizează un nou spectacol de cântece şi dansuri „Asta-i hora horelor”, care înmănunchează sub conducerea artistică a lui George Sîrbu şi Viorel Vatamaniuc, dansuri moldoveneşti şi cântece populare interpretate de către soliștii ansamblului. O altă realizare de excepție s-a concretizat în vara anului 1974, cu Casa de Discuri Electrecord. Se înregistrează discuri prin implicarea directă a maestrului George Sîrbu cu soliştii Sofia Vicoveanca, Silvestru Lungoci, Alexandru Bidirel, Alexandru Havriliuc, Ioan Uţă, Constantin Sofian, în seria „Întâlniri cu România”.  Materialele discografice de atunci au rămas de referință, ca și o carte a autenticității folclorului bucovinean în aranjamentele orchestrale ale maestrului, bucurându-se de elogiile folcloriștilor în presa de specialitate a vremii.

Toamna, revine din nou, cu o nouă premieră „Ce mi-e drag adun în cântec”, premieră ce va capta prin repertoriul abordat atenția publicului. La vremea aceea Ansamblul se afla sub conducerea scriitorului Onu Cazan.

Primăvara anului 1975, aduce un suflu nou în viața artistică a Ansamblului, prin diversificarea paletei de spectacole. Sub îndrumarea dirijorului George Sîrbu şi a secretarului muzical Rodica Dominte, un nou spectacol – concert inedit – prinde contur în activitatea ansamblului. Astfel, concertul de romanţe şi cântece de petrecere „La noi nu-i nimenea bătrân” trezeşte atenţia publicului, care are prilejul să aplaude, pe lângă soliştii vocali ai ansamblului, pe mai vechii colaboratori Tolea Antonovici şi Lidia Andronescu-Despina. Un suflu nou imprimă activităţii artistice a ansamblului Nistor Dominte, în calitate de director al acestuia. Astfel  în toamna anului 1975 premiera sub genericul „Plai de dor ţesut în cântec”, aduce pe scenă în luminile rampei cântecul, dansul şi portul popular din spaţiul folcloric bucovinean. În numărul din 25 februarie 1976, ziarul judeţean „Zori noi” notează: „Sub conducerea dirijorului George Sârbu, formaţia orchestrală îşi nuanţează plăcut dialogul cu talentaţi solişti instrumentişti; desenul coregrafic atinge frecvent niveluri remarcabile de acurateţe, grupurile de dansatori impresionând prin ţinută şi omogenitate; George Tofan, Nicoleta Vasilovici, Alexandru Dumbravă şi Traian Straton au găsit drumul către preferinţele publicului. Ca întotdeauna, Sofia Vicoveanca, într-un recital de mare forţă expresivă, a strălucit prin profunzimea registrului liric, bogăţia şi rafinamentul mijloacelor interpretative”. Ca o răsplată a prestigiului de care se bucură, ansamblul sucevean, este invitat în vara anului 1977, să reprezinte folclorul românesc în R.F.G., la Dortmund, la cea de-a 20-a ediţie a „Zilelor culturii străine”. Reîntors acasă, colectivul artistic al ansamblului pregăteşte, în toamna anului 1977 un nou spectacol folcloric – „Bucuria-n cânt şi joc”, înregistrând un real succes, aducând pe afişul spectacolului, alături de nume cunoscute ale ansamblului, pe cel al dirijorului secund Viorel Leancă.

Spectacolul de cântece şi dansuri populare româneşti „Românie, plai de dor”, pregătit pentru stagiunea 1978-1979, aduce în lumina scenei două montări coregrafice noi, suite de dansuri din zonele Bihor şi Banat şi o tânără solistă cu apreciabile calităţi vocale – Margareta Clipa.

Soliştii instrumentişti Silvestru Lungoci, Alexandru Havriliuc, Ioan Uţă, Constantin Sofian şi Constantin Burcea impresionează prin rafinament, interpretare şi măiestrie artistică.

Toamna anului 1979 aduce Sofiei Vicoveanca 20 de ani de activitate în cadrul ansamblului. Manifestarea, care este onorată de prezenţa folcloristului Vasile Adăscăliţei şi a scriitorului Ion Ţugui, se încheie cu un spectacol folcloric, al marii artiste.

Pentru stagiunea de spectacole 1979-1980, ansamblul realizează un nou spectacol în premieră: „Mândru plai cu dulce grai”. Un an mai târziu consiliul artistic al ansamblului preia cu receptivitate ideile scenariului pentru spectacolul „La izvor de neam şi cântec”, scris de Marcel Mureşeanu şi Ion Cozmei, pentru stagiunea 1980-1981. Conducerea muzicală este semnată de un nou dirijor: Emil Havriliuc, secondat de Ioan Uţă. Realizarea unui nou concept de spectacol folcloric tematic, a presupus şi colaboratori externi, personalități ale genului.  Compozitorii Constantin Arvinte şi Ştefan Pintilie au creat și au semnat pentru acest spectacol muzica. Regia artistică beneficiază de talentul lui Petru Mihail de la „Rapsodia Română” din Bucureşti, iar scenografia poartă amprenta creației pictorului Ion Carp-Fluerici. Coregrafia lui Viorel Vatamaniuc şi conducerea muzicală semnată de Emil Havriliuc împlinesc un nou spectacol de excepţie al ansamblului Revista „Cronica” din 22 mai 1981 consemnează, sub semnătura lui Emilian Marcu: „Spectacolul reuşeşte să transpună scenic momente autentice de creaţie populară. Construit pe două mari momente ale vieţii omului, naşterea şi nunta, spectacolul aduce în prim plan peisajul satului moldovenesc. Scenariştii şi regizorul pun în evidenţă marea bogăţie a folclorului şi profunda lui legătură cu trecutul nostru de luptă pentru neatârnare”.

Luna ianuarie a anului 1983, îl aduce pe maestrul coregraf Viorel Vatamaniuc, în funcția de director al ansamblului. Este anul în care întreaga ţară a sărbătorit 130 de ani de la naştere şi 100 de ani de la moartea compozitorului Ciprian Porumbescu. Cu acest prilej, în perioada 9-11 decembrie au loc o serie de manifestări sub genericul Zilele Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”. În cadrul lor, un loc însemnat l-a ocupat, punerea în scenă a operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, realizată de colectivul artistic al ansamblului şi de un grup de colaboratori suceveni. Opereta avea să cunoască în decembrie 1983, un triumf rar întâlnit pe o scenă de spectacol suceveană, încoronând cu binemeritate laude instituţia artistică care poartă cu mândrie numele compozitorului de la Stupca. Realizatorii spectacolului şi-au pus pasiunea şi talentul în slujba aceluiaşi nobil ideal. Sub regia artistică a lui Ilarie Curechianu, au rotunjit spectacolul Emil Havriliuc, semnatarul conducerii muzicale şi dirijorul orchestrei, Viorel Vatamaniuc, coregraful spectacolului, Constantin Molocea, realizatorul scenografiei, Marian Palade, dirijorul corului şi Mihai Petrescu, maestru corepetitor. Interpreţii rolurilor principale ale operetei au fost: Aurel Tudose (Moş Corbu), Herna Horvat (Dochiţa), Traian Straton (Ispravnicul), Alexandru Dumbravă (Leonaş), Marilena Oprea (Anica), Gavril Turei (Bujor). La realizarea spectacolului, pe lângă colectivul artistic şi tehnic al ansamblului, şi-au dat concursul Andrei Lipovan, unul dintre foştii directori ai Ansamblului, care nota la acea vreme, stăpânit de firească emoţie: „Este un privilegiu şi o bucurie să ai posibilitatea să aşterni în scris impresii la premiera operetei „Crai Nou” la Suceava. Impresia pe care ţi-o lasă muzica lui Ciprian, este patetică romantică, optimistă, patriotică. Inspiraţia melodică de o deosebită frumuseţe deosebită îi conturează o personalitate unică. Astfel se şi explică faptul că în sală, la primele acorduri ale orchestrei şi corului intonând cântecul Crai Nou, ca un singur om, spectatorii au izbucnit în aplauze frenetice”. A fost o seară unică în viața muzicală a Sucevei îmbrăcată în hainele prezentului și ale nostalgiei timpului trecut. Au fost ropote de aplauze și pentru cei care la 31 mai 1959, în regia artistică a lui Eugen Aron şi Dumitru Filip, a dirijorului Dragoş Lucan, prezentau în fața publicului sucevean aceeași operetă „Crai Nou”, semnată Ciprian Porumbescu, spectacol de referință în portofoliul Ansamblului de Cântece și Dansuri al stagiunii muzicale a anului 1959. Flori și ovații! Flori și gânduri de prețuire pentru toți cei ce și-au adus contribuția la realizarea acestor spectacole de eveniment 1959,1983,1994 și 2018. Alte titluri, alți ani: „Cântec nou, pe plai străbun” – 1985; artiști de marcă invitați: Amza Pelea, Jean Constantin, Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Gioni Dumitriu, soliștii de muzică populară în mare vogă la acea vreme – Maria Cornescu, Nelu Bălășoiu. „De pe plaiul strămoșesc” – 1990, „Uniți în cuget și-n simțiri” – 1993. Anii 1993-1994, aduc Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” titlul de laureat  în cadrul Festivalului Concurs al Ansamblurilor Folclorice Profesioniste din România, desfășurat la Baia Mare.

Patruzeci de ani de activitate profesionistă sub conducerea profesorului Emil Havriliuc, au fost marcați în zilele de 22-23 decembrie 1994. Prilej cu care ne-am reîntâlnit cu Opereta „Crai Nou”.

Cel de-al doilea spectacol în cadrul manifestărilor organizate în acea perioadă, l-au avut ca protagonist pe maestrul George Sîrbu, scenaristul și conducătorul muzical al spectacolului de obiceiuri populare „Bucovina Vatra  Strămoşească”, spectacol structurat pe două părţi: „La hram la Sfânta Măria” şi „Hora din vatra satului”. Coregrafia a fost semnată de Costinel Leonte, iar regia artistică a fost asigurată de acelaşi Ilarie Curechianu. Și-au dat concursul interpreţii: Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Rodica Andronic, Lucia Păltineanu, Olga Drîmbei, Aurel Tudose, Traian Straton, George Finiş.

Revenită în rândurile Ansamblului, Sofia Vicoveanca, şi-a sărbătorit 35 de ani de activitate artistică în slujba folclorului românesc, într-un spectacol de mare succes „Omule, Pomule”. În interviul acordat cu acest prilej, Sofia Vicoveanca mărturisea: „Am revenit la Ansamblu ca la început: cu sfială, cu emoţie, cu dragoste, mai ales că am regăsit un colectiv nou. Curajul de a apărea în faţa acestor mlădiţe este mare, eu încercând în mod public să uit povara anilor şi părul nins. Întotdeauna atmosfera caldă din culise face pe interpret mai deschis faţă de public. Am tânjit şi ţin mult la această atmosferă de colectiv. De fapt, mă aflu într-o familie. De când mă ştiu, am încălzit împreună un colţ de sobă în iernile geroase, ne-am hrănit dintr-un colţ de pâine toţi. N-am fost atât de prezentă acasă, cât am fost prezentă în mijlocul colectivului. Şi acum trebuie să spun că aici am cunoscut primele emoţii, primele speranţe, primele împliniri, pentru a ajunge unde mă aflu astăzi. Dar continuu şi acum să scormonesc, să analizez chipurile oamenilor, pentru a mă menţine cât se poate de «proaspătă»”.

Cele trei zile de sărbătoare de la sfârşitul anului 1994 s-au încheiat cu spectacolul muzical-coregrafic „Joc şi cântec românesc”, la care şi-au dat concursul soliştii vocali: Traian Straton, Alexandru Dumbravă, Laura Lavric, Maria Bararu, Aurel Tudose, Margareta Clipa, Rodica Andronic şi George Finiş, precum şi soliştii instrumentişti: Alexandru Havriliuc, Constantin Mândrişteanu, Costel Burcea, Gheorghe Nuţu, Constantin Sofian şi Decebal Chitic. Conducerea muzicală a fost asigurată de Viorel Leancă, el fiind şi dirijorul orchestrei, iar coregrafia a aparţinut lui Viorel Vatamaniuc şi Costinel Leonte.

Aniversarea a 40 de ani de activitate profesionistă a Ansamblului, a fost pigmentată cu simpozionul „De la folclor la opereta populară”, cu participarea invitaţilor, şi cu o întâlnire de suflet a foştilor membri ai ansamblului, sub genericul  „Ansamblul amintirilor”.

Sub direcția lui George Sîrbu,1995-1996 și a lui Vasile Florea 1996-1997 au urmat alte zeci de spectacole. Drumurile prin lume ale artiştilor suceveni au continut sub conducerea lui Emil Havriliuc la: „Festivalul Muzicii Europene” de la Krumbach – Germania 1997, invitat de onoare la Bursa Internaţionala de Turism de la Berlin, 1999. În anul 2000 şi 2001 în colaborare cu televiziunea română s-au organizat două ediţii Tezaur folcloric „Moştenitorii” şi „Muguri de tezaur”, la Suceava şi Rădăuţi. Din „Moştenitorii” anului 2000, îi regăsim în spectacolul aniversar de astăzi pe soliștii Elena Simionesei și Sorin Filip. Participarea ansamblului la Festivalul „Callatis”, Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur” Braşov 2002, laureat al Galei Folclorului Românesc, titlul oferit de Ministerul Culturii şi Cultelor în decembrie 2002 , laureat al Festivalului de la Agrigento Italia 2003, Trofeul „Aurea Fenice”Naro, Italia 2003, laureat al Festivalului Internaţional de Folclor de la Martigues – Franţa 2003 .

S-au marcat împlinirea celor „50 de ani de cântec şi joc”  în anul 2004, de un grup format din Ion Cozmei, Viorel Vatamaniuc, Ioan Lionte, Constantin Mândrişteanu, George Sîrbu, Alexandru Dumbravă şi Traian Straton, cu sprijinul autorităţilor locale, prilej cu care s-au organizat o serie de manifestări, concretizate prin: spectacol aniversar, lansare de C.D.-uri, lansare de carte şi multe, multe emoţii. Sub genericul „Mândru plai cu dulce grai”, seria spectacolelor Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” a continuat. Anul 2005, aduce noi succese în viaţa ansamblului, prin participarea acestuia la Festivalul Internaţional de folclor Tournai  – Belgia.

Alte realizări sunt şi cele din participările începând cu anul 2005 la Festivalul Folcloric de Artă şi Tradiţie Populară Românească – Otopeni, Muzici şi Tradiţii în Cişmigiu şi multe alte manifestări pe plan național. Anul 2007 a însemnat şi  finalizarea proiectului PHARE CBC 2004  „Festivalul dansului şi cântecului tradiţional bucovinean” cu spectacole de facturi deosebite, de tradiţii şi obiceiuri din aceste locuri.

„Crăciun în  Bucovina”2008, „Paştele în Bucovina”2009, sunt alte manifestări care s-au bucurat de un succes deosebit, acestea fiind recepţionate de un număr mare de spectatori cu aceeași largă audiență și continuitate până în prezent.

Din anul 2009, respectiv 1 aprilie, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” funcționează într-o formă nouă de organizare ca și Secție, apoi Direcție în cadrul Centrului Cultural „Bucovina”, sub egida Consiliului Județean Suceava. Același an 2009 înseamnă  reîntâlniriea  ansambliștilor pentru a se bucura împreună de cei 55 de ani de existență adunați de artiștii suceveni. Televiziunea Română. Partener oficial în organizarea acelui eveniment aniversar, a filmat un ciclu de spectacole marca Tezaur folcloric. A vorbit atunci despre Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”  regretata realizatoare de emisiuni folclorice Marioara Murărescu. „ Mi-e tare drag să-mi amintesc, fiecare întâlnire cu acest colectiv artistic de excepție.Nu este puțin lucru să te afli în prejma unor asemenea artiști și împreună cu ei șă slujești neamul tău”. În acest context, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” este promotorul unor spectacole de anvergură în cadrul unor proiecte de notorietate inițiate de Consiliul Județean Suceava, pentru promovarea zonei folclorice Bucovina ca un tot unitar . Anul 2009 înseamnă o nouă formulă de integrare a spectacolului folcloric în contextul acestor complexe evenimente. Moto-ul deja cunoscut „Hai în Bucovina” te invită să cunoști și să guști nu numai din folclorul bucovinean atât de variat dar și din obiceiurile, bucatele și  tradițiile acestor minunate locuri.

„Hora Bucovinei”, una dintre manifestările de prestigiu cuprinsă în Agenda culturală a județului, a presupus prezentarea de spectacole cu factură diferită de la an la an ca și concepție și temă, dar și realizarea unui ciclu de emisiuni Tezaur Folcloric cu Televiziunea Română, într-un context larg de prezentare, național și internațional de cunoaștere și promovare a folclorului bucovinean și implicit a valorilor acestor locuri, dar și punerea în valoare a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”. În anul 2014, evenimentul aniversar al Ansamblului, s-a materializat prin susținerea de  spectacole de eveniment în colaborare cu TVR Iași. Astfel a fost rostită muzical și coregrafic sub cunoscuta titulatură „Cântec și poveste”, povestea celor 60 de ani ai ansamblului. La realizarea acestui eveniment aniversar au contribuit din plin alături de colectivul artistic doamna Director Gonda Tamira Cojocariu dar și Managerul Centrului Cultural „Bucovina”, Viorel Varvaroi.

Noi forme de prezentare a spectacolelor au fost și cele integrate în ample manifestări ale proiectului „Produs în Bucovina” sau „Produs de România”, ultimul realizat în municipiul Cluj-Napoca. Ediții anuale ale manifestării „Sărbatoarea Muntelui” au însemnat pentru colectivul actual al ansamblului, prezentarea de concerte-spectacol, diferite ca mod de abordare, dar și promovarea generației actuale de artiști integrați în frumusețea incontestabilă a muntelui – scenografie naturală de excepție -, la fel ca și frumusețea folclorului – carte de vizită a autenticității bucovinene. Au contribuit la promovarea imaginii orchestrei ansamblului și nu numai, Răzvan Mitoceanu, artist instrumentist, în calitate de dirijor și aranjor muzical semnatar a celor două albume discografice „Cânt și joc pe plai străbun”, Adrian Semeniuc, concert-maestru al orchestrei și dirijor secund al acesteia.

Într-un mod aparte, pe drumul succesului, a contribuit și contribuie generația actuală de artiști prin: soliștii vocali: Andreea Chisăliță, Marian Viorel Gogan, Dana Dăncilă, Nicolae Vieru, Rodica Andronic, Lucica Păltineanu, George Finiș; solițtii instrumentiști: Dinu Croitor și Ionuț Țanța (trompetă), Adrian Semeniuc (vioară), Iulian Griga și Leonard Raicu (clarinet), Dan Decebal Chitic (acordeon) și Constantin Pascal (nai), membrii orchestrei, cu toții sub bagheta dirijorală a Maestrului Viorel Leancă , corpul de balet al ansamblului – Maestru coregraf  Costinel Leonte, asistent coregrafie George Palaniuc, dar și personalul artistic de specialitate și tehnic administrativ.

Revenit la pupitrul dirijoral, Maestrul Viorel Leancă a contribuit din plin la o nouă imagine a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”, alături de Maestrul coregraf  Costinel Leonte, aducând o notă nouă de personalitate acestui prestigios colectiv artistic, prin noi creații muzical-coregrafice. Sperăm că veți gusta din plin din frumusețea materialului muzical – coregrafic al CD-ului 65 aniversar conceput special pentru acest eveniment aniversar. S-au derulat multe spectacole, fiind onorate invitații la diverse manifestări naționale și internaționale, televiziuni, evenimente ale altor ansambluri, etc.

Prin noul repertoriu muzical-coregrafic abordat, prin dăruirea de excepţie a tuturor componenților colectivului artistic, prin ore de trudă, de repetiții, creaţie și punere în valoare a folclorului, se clădește cu dăruire o imagine nouă a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” – ansamblul zilelor noastre.

Sub genericul „Din Bucovina în toată țara”, ansamblul a reconfirmat autenticitatea repertorială în spectacolele prezentate la festivaluri naționale de folclor în calitate de invitat sau pe posturile naționale de televiziune, în cadrul emisiunilor de specialitate și de divertisment.

Există multe foarte multe împliniri de-a lungul timpului. Însă, mai presus de toate acestea, există generația de aur căreia îi mulțumim pentru moștenirea lăsată. Mai există și frumusețea de netăgăduit a spectacolelor prezentate în timp de aceștia, valoarea de excepție a unor mari artiști, desprinși de aici și considerați nume de patrimoniu al tezaurului folcloric bucovinean și nu numai, simboluri ale cântecului acestor locuri dar, există și generația de astăzi, cu nimic mai prejos decât înaintașii de aur al acestora care îmbracă evoluțiile lor scenice cu aceeași pasiune, trăire și dăruire.

Și pentru că folclorul din Bucovina trebuia să îşi găsească un loc şi un nume, – locul –  a rămas aici între Obcini, la poalele Cetății de scaun a Sucevei iar numele ales spre a fi purtat în lume, – numele  -nu putea fi altul decât cel al lui „Ciprian Porumbescu” , cel mai mare componist al Bucovinei.

 


 

Gânduri și rânduri pentru

 Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”

 

„Mi-e tare drag să-mi amintesc fiecare întâlnire cu acest colectiv artistic de excepție. Un ansamblu care nu reprezintă doar o zonă, reprezintă o lume cu adânci rădăcini în creația și arta interpretativă a vestiților rapsozi din nordul Moldovei. Prin chiar numele său, prin fiecare înregistrare și fiecare spectacol, Ansamblul „Ciprian Porumbescu” a păstrat, peste timp, viu sufletul românesc. Talentul și exigența, seriozitatea și profesionalismul au dominat și domină fiecare spectacol al ansamblului sucevean, adevărată emblemă a peisajului nostru artistic. S-au format aici la Suceava și au ajuns la inima publicului mari interpreți-soliști vocali și instrumentiști, dirijori iluștri. Și chiar dacă succesul i-a dus uneori departe de casă, ei au rămas în mod declarat ai Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”. Ca tânăr redactor de radio, am început prin a asculta acele minunate înregistrări editate de casa Electrecord în seria „Întâlniri cu România”. Le-am păstrat în suflet și sunt convinsă că ele alături de documentele existente în arhiva Institutului de folclor din București s-au în fonoteca Radio m-au apropiat și m-au determinat să-mi doresc cât mai multe colaborări cu Ansamblul „Ciprian Porumbescu”. Concerte și spectacole extraordinare, Tezaur Folcloric, concursurile Moștenitorii și Muguri de Tezaur, au adus în fața telespectatorilor strădaniile artiștilor suceveni de a valorifica scenic, la un înalt nivel folclorul din Nordul Moldovei….Nu este puțin lucru să te afli în preajma unor asemenea artiști și împreună cu ei să slujești neamul tău. Încă o dovadă de seriozitate sunt și aceste înregistrări care încununând suita de manifestări ce marchează 55 de ani de activitate pentru ansamblul sucevean, vor rămâne document și exemplu către cei ce vor veni.”

MARIOARA MURĂRESCU

Realizator emisiuni folclorice; Suceava, 14 octombrie 2009

 

„Pentru cei 65 de ani în slujba Folclorului Românesc, la mulți ani, din toată inima! Din inima mare a echipei emisiunii Emblemă a Televiziunii Române, Tezaur Folcloric. Munca, dăruirea, știința și conștiința de a rămâne demni în fața istoriei, situează Ansamblul Artistic Ciprian Porumbescu, din Suceava, în zona de exprimare superioară a ceea ce înseamnă Valoare, Credință și Demnitate Românească!

În inima noastră, cei de ieri, cei de azi și cei de mâine, veșnic străjeri în apărarea identității naționale, rămâneți demni urmași ai Marelui Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Fiți demni de înaintași, bucurați-vă de prezentul existenței acestui măreț colectiv artistic, mândriți-vă cu viitorul faptelor voastre proiectate în copiii și urmașii voștri.

La mulți ani, Ansamblului Artistic Ciprian Porumbescu, un nume ca o mângâiere pentru sufletul românesc.”

GHEORGHIȚA NICOLAE

Specialist în Etnologie și Folclor; Jurnalist de televiziune; Suceava, 2019.

 

„Prestigiosul Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava-Cetatea de reședință a voievozilor Moldovei-ființează din anul 1953, ca exponentul cel mai autorizat să reprezinte cu precădere arta populară din Bucovina și a zonelor limitrofe care are oarecare intermitențe iminente. Purtând cu mândrie numele înflăcăratului patriot, compozitorul Ciprian Porumbescu, ansamblul sucevean se caracterizează pe de-o parte prin autenticitatea prezentării folclorului nostru secular, pe de altă parte prezentarea unor cântece și jocuri tradiționale, prelucrări de folclor, folosind costumele populare cele mai reprezentative, descoperi și te extaziezi în fața unui tezaur vestimentar. De asemenea, utilizarea unor instrumente mai rare ca tilinca, ocarina, cavalul, buhaiul, conferă orchestrei ansamblului o culoare timbrală, originală inconfundabilă”.

Florin Comișel (Compozitor)

 București, 1983


 

 

„Pentru orice realizator de televiziune, o colaborare cu exponenții de marcă ai folclorului românesc este realmente un privilegiu. Un asemenea privilegiu mi-a fost dat să-l trăiesc cu prilejul realizării unei emisiuni în care încercam să definesc cu mijloace specifice de televiziune portretul artistic al Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” – Suceava. Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” a fost și a rămas cel mai reprezentativ ansamblu din Bucovina și Moldova. În cadrul acestui colectiv s-au format mari personalități artistice care s-au impus în această profesie pe plan național. Prin sarcina asumată de cercetare, valorificare și conservare a creației populare, ansamblul a devenit depozitarul celui mai bogat zăcământ spiritual al românilor dintre Nistru și Carpați, dintre Ceremuș și Dunăre. Acest Tezaur ne revine tuturor grație generozității cu care ni-l oferă în toate manifestările sale acest colectiv artistic de excepție care este Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava. 

Ion Filip (Regizor TV)

 București, 1983